Creieri pane si o reteta miam

Sunt zile in care simt ca nu mai pot, nu mai am energie pentru mine, pentru ei, ma scufund in capul meu care e adanc si inselator si stau acolo…ca si cand as fi sub apa si ma gandesc la rele. Stiu ca sunt semnele depresiei, anxietatii, sunt inceputul…am fost acolo, acum stiu ca nu trebuie sa raman acolo ci sa fac tot posibilul sa ies. Acum stiu ca nu trebuie sa tin in mine, ci sa vorbesc. Acum stiu si e mai bine, stiu ca trece, ca e doar un moment, ca sunt epuizata, ca inca imi e frica pentru ei, ca desi motivele sunt reale, reactia este doar felul in care mintea mea face fata. Si nu am chef sa gatesc, am chef sa fac doar ce vreau, nu ce trebuie, asa ca ieri nu am gatit. Am iesit in oras ca tot era 1 iunie si Sasha, ca un taur veritbil, nu a cerut jucarii, ci mancare chinezeasca. Si am mers si i-am dat si lui Ivan sa guste si apoi am constatat ca nu avea chiar gustul si mirosul potrivite. A urmat atac de panica, noapte nedormita…din fericire faptul ac umbla prin gunoi cand eu nu il vad a dat rezultate, nu a facut toxiinfectie, dar eu mi-am mai sters un nume de pe lista mica a celor la care am curajul sa mananc. Ma rog, si pentru ca vina nu mi-a dat pace, ca asa imi trebuie ca nu gatesc suficient, ca imi iau pauze cand nu e cazul samd samd samd, azi am facut (inspirata de Lucia, idolul meu in materie culinara) ardei umpluti cu quinoa si friptura. Mai, dar macar a iesit ceva din depresia mea hormonal-extenuata. Zic sa va dau ai reteta, ca pe cuvant ca merita. Ardeii astia sunt mai hranitori si mai buni decat aia de post cu orez si minunati ca garnitura la friptura. Deci reteta:

– o cana de quinoa de care vreti, eu am pus alba

– o ceapa

– cateva frunze de dafin

– niste legume deshidratate de la plafar

Toate astea se pun dupa ce quinoa a fost spalata in 4-5 ape si lasata la hidratat macar o ora pe foc la fiert. Quinoa se scurge de ultima apa si se pune cu apa proaspata in proportie 1/2, o cana de quinoa, doua de apa. Cand e fiarta se scurge bine si se pune intr-un bol.

– doua linguri de linte

-patrunjel verde

– o ceapa mica

– un morcov

– o rosie mica

– ardei de umplut

– suc de rosii

Peste se pun o rosie mica tocata si scursa, patrunjel verde tocat, o ceapa foarte mica tocata, un morcov mic ras, doua linguri de linte sparta spalata si scursa (eu am pus rosie) si lasata cu apa cat fierbe quinoa, o lingura de ulei de masline, se amesteca bine si se umplu indesand bine de tot ardeii. Se pun ca si ardeii normali cu putin ulei, apa si suc de rosii, patrunjel verde, la cuptor sau cu capac pe foc si se fierb pana scade apa (20 de minute more or less). Gata! Sunt minunati! Pot fi mancati asa cand tii post, ca garnitura cand nu, cu sau fara iaurt grecesc pe deasupra. Miiiam!

Iar eu dupa ce am fost si la sala si m-am vaicarit la toata lumea parca sunt usor mai bine….inca in cofa, dar vad razele de soare prin apa si incep sa ies! Pofta buna! Ma duc sa mananc inghetata desert!

Reclame

Banana bread, fara lapte si oua

Reteta asta am dibuit-o cand cautam disperata o prajitura de post care sa nu fie negresa. Voiam sa manance si copiii, si eu care tineam post. Ce pot sa zic este ca e cel putin la fel de buna ca aia de dulce, dar buna si pentru cei care nu se inteleg bine cu cele de mai sus. Cred ca e foarte important ce condimente pui in ea, mai ales la checul cu banane cred ca face diferenta. Bun, deci pentru o forma de chec obisnuita e nevoie de urmatoarele:

1 cup si jumatate de faina

1/2 cup zahar alb si 1/2 zahar brun, eu am pus mereu brun si niciodata un cup intreg mai ales daca bananele sunt coapte bine

1 lingura scortisoara

1 plic praf de copt

1 praf de amoniu de prajituri

1 praf de sare

1 cup banane foarte coapte zdrobite bine cu furculita

1/2 cup ulei vegetal

1 pastaie vanilie

(Eu am pus si condimente de turta dulce uneori si iese bun)

Se amesteca cele umede separat, cele uscate separat, apoi unele cu altele. Se pun in forma tapetata cu hartie de copt. Se coace pana scobitoarea iese uscata. Pofta buna! 🙂

1/2 cup lapte de soia, migdale, orez, ovaz, am facut cu aproape toate si iese ok. Cel mai ok mi s-a parut cu cel vanilat.

Acum, cine vrea, poate adauga dupa gust si plac nuci, nuci pralinate, fulgi de ciocolata neagra fara lapte, samd samd. Reteta originala spune sa faci un crumble cu nuci si sa il pui pe deasupra, eu nu am facut. E ok asa.

In general, orice reteta care nu contine oua poate fi facuta simplu de post cu lapte vegetal sau margarina in loc de unt, asa am facut eu cu fursecurile de Craciun. Pentru ca, de obicei, in saptamana mare tin post si „nu poti sa umblii cu miere fara sa te lingi”. O sa caut sa dau link.

Am scris acest post la solicitarea Ramonei al carei Filip e alergic la oua si lapte. Draga mea, nu stiu cum reusesti sa il hranesti, ca eu abia reusesc sa gasesc retete pentru mic dejun, pranz si cina si fara sa avem alergii?! Sper sa fie de ajutor.

Briose cu capsuni, simplu si elegant

Hahahaha! Asta ca sa stiti cum imi mentin greutatea sub control, adica nu o sa slabesc niciodata…dar, ce mai conteaza. Perioada capsunilor e scurta si dupa aia gasim alta reteta buna :))))

Pe (dar nimeni sa nu imi zica, ma, ca doua zile am vorbit ca o capsunareasa?!) asta am gasit-o, ca de obicei, via Pinterest. Am mai adaugat eu una alta si a iesit foarte bine. Briosele sunt moi, parfumate si aromate. Am facut tot frosting de philadelphia, mi se pare mult mai bun decat cel doar cu unt si mult mai sigur decat cel de mascarpone care mie mi se taie in 3 din 4 cazuri. Bun, deci compozitia brioselor este asta:

1 cup si jumatate de zahar brun/de cocos/de care vreti (adaug de dragul Daniei faptul ca un cup se masoara diferit de la un ingredient la altul, sunt convertoare pe net, dar ca idee e un pahar de 200 de mililitri)

Jumatate de cup de capsuni pasate + jumatate taiate bucatele marunte (desi eu le-as pune de la inceput pasate cu furculita pe toate, oricum se fac praf la mixat).

2 oua

2 cups faina

1 praf de copt

Esenta naturala sau seminte de vanilie din pastaie

Jumatate de cup de lapte

Jumatate de cup de unt gras moale (asta ar fi cam 115-120 de grame)

Zaharul, piureul de fructe, bucatelele de fructe si untul se bat la inceput. Se pun esentele si ouale pe rand. La final se alterneza laptele cu faina pana cand iese o compozitie cam lesinata. Se pun in hartiutele si tava pregatite si se dau la cuptor la 170-180 celsius cam 20 de minute.

Ies cam 15 pe dimensiunile cheselor de la Ikea, deci mai marisoare.

Se orneaza cu frosting de branza (adaug de dragul Andrei ca acesta se prepara cum am mai scris pe aici din: o cutie mica Philadelphia, 50 g unt si muuult zahar pudra, cam 2 plicuri de 80 de grame pun eu, reteta originala are inca pe atat) si capsuni crude, dar se pot manca si fara. Sunt bune tare!

Pofta buna!

Blogger culinar ma fac

Asadar, am inventat o reteta :))))) uimitor, asa-i?! Buuuun! Povestea noastra incepe cu o supa de galusti facuta din pasare de tara ca orice supa cumsecade. Si am zis eu ca as putea face, clasic, pe langa un pilaf cu legume. Toate bune si gustoase, dar…caci exista un dar…puiul de tara era cam adolescent spre adult, asa ca nu era tocmai usor de inghitit de sclifositii mei. Am tocat eu niste carne in orez, dar nu si nu. Cum dadeau de ea, faceau tot posibilul sa o evite. Am zis atunci ca trebuie sa fac ceva cu pieptul ala cupa C, asa ca am zis sa le fac ce le place lor mai tare: chiftele. Si au iesit, vis. Prin urmare, chiftelele altfel se fac asa:

Un piept mare de pasare de tara fiert pentru supa si dezosat.

Un morcov

O ceapa verde

Doua felii de franzea integrala inmuiata in lapte

O lingura mare de smantana grasa acrisoara

Doi catei de usturoi mari

Doua felii de sunca presata, jambon de curcan, orice are gust si textura de afumatura, fara sa fie gras

Un ou

Condimente dupa gust: sare, piper cu lamaie,boia dulce si cimbru am pus eu

Se macina toate (fara ou si smantana) in mixer pana se fac ca o pasta sau pana sunt maruntite complet. Se amesteca apoi cu mana oul si smantana. Se formeaza chiftele, se dau prin pesmet si se rumenesc pe tigaia unsa cu ulei de masline. Vis sunt, va zic, vis! :))))

Noi le-am mancat cu cartofi noi la cuptor si salata de rosii si castraveti. Pofta buna! 🙂

Ceva dulce, de week-end

Daca sunteti ca mine, aveti inca prin frigider/dulapuri/sertare muuuuuuulta ciocolata primita la Pasti pentru copiii care au, totusi, portie zilnica, deci nu pot manca un camion o data…prin urmare trebuie sa fac ceva cu ele, asa ca am facut o brownie.

Nu e prima data cand fac asa ceva, evident, dar de data asta chiar a iesit geniala asa ca simt nevoia sa nenorocesc si pe altii. Reteta a fost luata de pe Pinterest si adaptata nevoilor si produselor existente in casa:

250 de grame de ciocolata neagra (Nestle pentru prajituri si ceva Belgian fara zahar am pus eu ca asta aveam) + un iepure mic Lindt (reteta originala avea 350 de ciocolata peste 60% cacao)

140 grame de unt

Se topesc in bain-marie si se lasa sa se raceasca

Atunci cand se raceste se amesteca usor cu un mixer:

4 oua marisoare

2/3 cup de zahar brun

Vanilie pura sau esenta naturala

Se mixeaza bine

La final se inglobeaza incet un cup de faina cu un praf de sare si un cup de nuci maruntite grosier

Daca nu va ajunge, se pot pune bucatele de ciocolata alba sau cu lapte, bucatele de caramel, orice va trece prin cap si pofte

Eu am mai pus doar deasupra niste batoane kinder taiate bucati mari…

Toate astea se pun in forma de chec sau de bundt cake la 170 de grade timp de 45 de minute sau mai mult, in functie de cuptor. Ideea este sa pazesti si sa stingi cuptorul cand scobitoarea bagata in prajitura iese cu firimituri moi pe ea. Nu trebuie sa fie lichid, nici uscata complet ca e inecacioasa.

Minunea asta se mananca la orice temperatura cu inghetata de vanilie, sos de vanilie sau caramel, frisca sau orice altceva. Eu nu as recomanda glazura ca deja e foarte dulce si nici cantitatea totala de ciocolata din compozitie ca iese oricum foarte dulce. Daca va place mai putin dulce, puneti mai putin zahar. Asta e, pofta buna! Merge cu cafea sau cu ceai englezesc cu lapte.

Apropos de ceai, sm primit acum multi ani acest ceainic cu cana pe care nu l-am folosit deloc, sau maxim o data, asta pentru ca desi beau ceai, sunt traditionalista si am ceainicul meu, cana mea si nu le tradez prea usor. Daca e cineva dornic sa le foloseasca, lasati un mesaj pe privat sau cum vreti. O zi buna!

Azi iar am mancat

Cum spunea un meme pe care l-am shareuit deunazi, hobby-ul meu e sa mananc si apoi sa ma plang ca sunt grasa…sigur ca „grasa” e o usoara exagerare, dar nici silfida care vreau nu sunt. Stau binisor cu stima de sine zilele astea asa ca nu plang cand ma urc pe cantar si vad ce vad, dar, serios, imi cam doresc disciplina si vointa pe care le aveam post-sarcina cu Sasha cand ajunsesem la magnifica greutate de 52 de kilograme. Da, domn’le, era frumos si eram mandra, sigur ca eram si nebuna si stresata, dar cand ma uitam in oglinda eram destul de multumita. Sigur ca eram si franta de oboseala si disperata sa fie totul ca la carte, acum tot obosita sunt si daca vreau sa pun la punct tot, nu am timp. Sigur ca eram calma si zen cu copilul (sau reuseam sa mimez atitudinea) si imi imaginam (ba chiar si faceam) activitati interesante cu Sasha, acum nici sa ma gandesc nu am energie si chef….dar…

Sa depasim acum momentul laudei de sine si sa ajung la esential: iar am gatit, iar am mancat. Au apus vremurile alea superbe in care Sasha nu prea manca seara sau manca chestii pe care eu nu le mananc si Ivan manca piureuri sau cereale…ah, ce viata aveam…acum gatesc practic toata ziua si niciodata nu am mancare in frigider. Ce mai incoace incolo, sunt o fukin’ gospodina si asta ma frustreaza maxim. Deci mananc! In plus, pentru ca zilnic trebuie sa imi imaginez chestii noi si apetisante de gatit, bag in mine cot la cot cu ei, ca doar cum sa fac si sa nu gust…cum?!

Meniul de azi: chiftelute de naut la cuptor cu cartofi prajiti la cuptor si porumb dulce (da, ala fiert din conserva, ai mei il adora). Cum sa zic, eu caut de mult o reteta buna de chiftele de naut sau falafel cum sunt numite pe net, dar am simtit nevoia sa improvizez pentru ca niciuna nu a iesit buna pana acum. V-o dau cu mentiunea ca e cea mai buna de pana acum, dar tot o sa incerc sa o imbunatatesc, pentru ca tot simt ca as mai vrea ceva de la ele…poate sa gasesc un sos potrivit, nu stiu…

Asadar (pentru doua portii decente, chiar trei)

O conserva de naut (cica ar iesi bune si cu naut inmuiat peste noapte dar nefiert, dar nu am incercat)

Doua cepe mici verzi

Un catel mare de usturoi

Cateva fire de patrunjel sau coriandru verde

O lingura-doua de susan (cica merge si cu tahini, nu am incercat)

O lingura de faina sau de faina de naut (eu am pus de naut)

Sare, piper, curcuma si boia iute si dulce dupa gust, am pus multicel eu.

Se pun in blender toate pana se formeaza o pasta omogena, se formeaza chiftelutele cu palmele unse de ulei de masline si se pun la cuptor pe hartie de copt unsa tot cu ulei de masline sau in tigaia cu ulei incins daca nu va interzic fierea, trigliceridele, ce o mai fi (cred sincer ca sunt mai bune prajite dar au fost bune si la cuptor) si se tin pana se rumenesc pe ambele parti. Gata! Pofta buna! Si adio siluetei mele!

O zi de pomina si o reteta bunicica

Astazi a fost o zi de vis, Sasha s-a certat continuu cu mine, l-a batut pe Ivan, abia a adormit, eu am ragusit si am multumit providentei ca nu sunt intr-o tara civilizata ca, mai mult ca sigur, vecinii ar fi chemat ori Protectia Copilului, ori Spitalul de Nebuni….ei, bine, dar seara, dupa ce ne-am certat in fata aprozarului ca Sasha hartuieste oameni pe strada si omul mi-a dat fructe si legume pe datorie (am constatat cand sa platesc ca uitasem rucsacul….mommy brain my ass, is senila de tot), am decis sa facem niste biscuiti care s-au dovedit un succes nesperat, asa ca mai fac si va dau si reteta.

150 de grame de unt moale (bai, eu as pune mai putin data viitoare, cam 100-120)

Un cup plin de cascaval aromat si sarat ras, eu am pus gouda adusa de Varu din Olanda si putin de capra (merge excelent si cu parmezan sau cheddar)

Jumatate de cup de masline kalamata taiate marunt (data viitoare vreau sa incerc si cu rosii uscate)

Oregano si rozmarin, daca aveti proaspat e si mai bine

Condimente dupa gust si putina sare (daca mai e nevoie)

200 de grame de faina

Se pun separat ingredientele uscate

Untul se taie cuburi si se lasa la inmuiat

Cand untul e moale se amesteca bine cu mana

Se intampla o coca pe care e bine sa nu o famanti exagerat pentru ca se inmoaie exagerat

Se pune intr-o folie sau o hartie de pergament si se face sul, se baga la frigider pentru minim doua ore

Se incinge cuptorul la 180 de grade si se taie felii de aproximativ 5 mm si se pun pe hartie de copt

Se baga la cuptor pana se rumenesc

Astia mananca exact precum porcii

Fiind si sfaramiciosi o sa se faca ca la porci si pe jos, dar sunt buni, tare buni.

Si ingrasa, tare ingrasa…

ca, doar, porcii! Pofta buna!

O reteta de supa-crema by me, for me

Acesta este un nou episod din povestea „o supa crema excelenta pe care eu o ador si copiii abia o gusta”. De fapt, problema e ca mie chiar imi plac supele si ciorbele si supele crema de orice fel. Daca as avea voie sa ma hranesc doar cu ele as fi foarte fericita. Si tot mie imi place broccoli doar selectiv. Sotat e degeaba, in mancare nu prea ma atrage iar pane e bun, dar greu de facut si, de cand eram gravida cu Ivab si cu greturi aferente, nu prea il mai vad cu ochi buni. Asadar, de foarte mult timp imi doresc sa descopar o supa crema cu broccoli care sa imi faca fericite papilele gustative. Am incercat eu cateva retete de pe bloguri culinare celebre, unele au fost rezonabile, altele aproape bune, niciuna nu m-a convins sa o refac. Pana azi cand am decis sa fiu creativa si sa combin ce mai stiam eu de la unul, de la altul. Acum, nu va imaginati ca supa de broccoli=sanatos si cu putine calorii. In aceasta situatie este complet fals…dar gustul, oh, Doamne, gustul. Prin urmare:

Se ia o ceapa mica, un morcov mic si vreo 3-4 cartofi albi fainosi potriviti ca marime si se calesc in putin ulei de masline. Se pune apoi peste cam un litru de supa de legume si se lasa legumele sa moara lent in oala, la foc potrivit. Separat se spala o capatana de broccoli si se taie bucatele mici. Eu am aruncat cotoarele, desi cred ca se pot pune la nevoie. Cand morcovii sunt aproape fierti se pun in oala bucatelele de broccoli si se fierb pana se inmoaie si ele. Asta dureaza cam 10 minute. La final, se paseaza cu blenderul si se adauga smantana dulce si vreo 150-200 de grame de cheddar ras. Totul se amesteca pana se topeste branza, se potriveste supa de sare si piper si se mai lasa pe foc sa se ingroase putin. Daca nu e suficient de groasa se poate adauga o lingura de amidon sau faina. Cat supa e fierbinte, se prajeste pe teflon, fara ulei, o felie de bacon taiata marunt si cand devine crocanta, se presara deasupra supei cu putin parmezan ras alaturi…cum spunea o fata care mi-e draga, curcubeu pe cerul gurii. Sigur, poate fi mancata cu crutoane sau goala, cu paine prajita sau cu ciabata proaspata…eu abia astept sa mai mananc o portie diseara ;))))

Si mai mult ca sigur copiilor nu o sa le placa, desi Ivan a gustat si s-a aratat incantat…dar, hey, uneori mama gateste si pentru ea…cel putin in familia asta! :))))

O supa de rosii banala

Dar in acest titlu, banal nu este egal cu fara gust, dimpotriva, este insa sinonim cu usor de facut, din ingrediente ieftine si extrem de buna la gust. Se iau asadar 2 conserve de rosii in bulion, eu am luat Cirio bucatele, se pot incerca si altele, dupa gust si plac, pot fi si intregi, dar oricum se paseaza cu blenderul la final. Se pun doi catei de usturoi mici, o bucata de 5 cm de praz taiat marunt si doua linguri de ulei de masline. Totul se pune la fiert cu niscaiva apa (cam 400 ml, mai adaugi daca vezi ca se ingroasa si nu s-a fiert prazul) si niste busuioc si oregano proaspete sau uscate. Se fierbe cam 20 de minute, e gata cand nu mai simti prazul, e fiert si moale si atunci se pun sare, piper si putina boia dulce. Toata minunea asta se paseaza cu blenderul si gata. E buna cu patrunjel proaspat sau busuioc proaspat pe deasupra la servire. Mie imi place de obicei cu smantana dulce, dar de data asta am zis sa fiu wilde si am pus branza de capra cremoasa….omg, omg omg…nu am mancat de mult ceva mai bun. Daca adaugi la ea si niste ciabata prajita si frecata cu usturoi e dementiala. Va urez pofta buna!

Cea mai usoara reteta de paste

Tin post vinerea si, cum fiecare copil voia altfel de sos la paste, si pentru mine nu mai era loc, am facut aceasta improvizatie magnific de gustoasa. Pate integrale fierte cum se firb, scurse bine, peste ele am pus asa: un avocado ciopartit cu furculita, cateva rosii cherry taiate sferturi, niste busuioc, un strop de ulei de masline (ar fi fost si mai bun cu aroma de chilly sau de usturoi), niste piper, sare, un praf de usturoi (daca nu suportati usturoiul crud, ca mine) si ….ta-daaaaaaaa….yummmyyyyyyyy! Enjoy!

Arata asa

paste